1.Arhitectura va renunta la sine pana in anul 2050. Nu va mai exista o asemenea
disciplina sau profesie. Pana atunci se va fi terminat procesul de topire cu alte
domenii stiintifice, sociale sau artistice si rezultatul va fi fost nasterea
Laboratoarelor Hibrid.
*LH vor fi platforme care vor sustine emergenta unor forte specifice ca raspuns
pentru situatii specifice.
*LH vor fi stari de potentialitate, incubatoare gata sa gazduiasca vectori de actiune
*LH vor crea griduri operationale cu structura flexibila care vor permite schimbul
programat sau spontan.
*LH vor presupune o infrastructura virtuala pentru o paleta larga de sisteme de lucru
generatoare de raporturi, relatii, negocieri noi intre vectori.O varietate de abordari si
de viziuni.
*LH vor fi celula capabila sa contina atat formarea noilor viitori practicanti ai
diferitelor meserii-hibrid, cat si practica echipelor-hibrid si asistemelor-hibrid care au
atins maturitatea.
Propunem institutionalizarea hibridizarii. Ne imaginam entitatile de astazi, cu
identitatile lor clar definite - scoli sau birouri de arhitectura spre exemplu, dislocandu-si
elemente componente, relatii si punandu-le in slujba unei platforme de intalnire cu
alti sateliti ai altor domenii pentru a se recalibra si pentru a crea cunoastere
superioara, mai ampla, capabila de raspunsuri diverse si flexibile.
Decalogul va fi ghidul calitatilor pe care arhitectii de astazi ar trebui sa le dezvolte si
sa transmita in interiorul si in afara breslei pentru a face metamorfoza posibila.
2.DECALOGUL ANULUI 2050 PENTRU O ARHITECTURA RESPONSABILA SI
CAPABILA DE RASPUNS
1. FLEXIBILITATEA – vazuta ca stare de disopnibilitate, deschidere pentru
situatii non-standard, in-extremis pentru catastrofe, sau pentru diversitate
cotidiana. O maniera de a astepta vectori, de constiinta superioara capabila
de a primi informatii noi; de atentie si receptivitate. De a imbratisa schimbul,
miscarea potentiala si evolutia virtuala. ‚Formula noua’ trebuie sa isi asume
indeterminarea.
2. CURAJUL – maniera optimista de a accepta provocarea, de a lua decizii;
forta neretinuta de raspunde la stimuli; pofta de joaca. Este o generozitate
generatoare. E nevoie de curaj pentru a accepta hibridizarea.
3. REZONANTA – atunci cand stimulii apar, intram oe frecventa, acceptam
ritmul. Ne sincronizam prin aproprierea regulilor propuse. Este un proces de
simbioza. Este abilitatea de abandon de sine fara a pierde trezirea.Entitaile
hibride se nasc numai in urma rezonantei.
4. ANTICIPAREA – intelegerea, imaginarea viitorului. Propunerea strategiilor.
Estimarea pasilor viitori. Scenarii deschise.
5. HIBRIDIZAREA – schimb, transfuzie; o stare de suprapunere dinamica a
sistemelor de gandire, a disciplinelor, a informatiilor. Coloana vertebrala a
‚noului laborator’. Fiecare vector corespunator diferitelor scari, limbaje,
domenii isi gaseste locul sacrificand bucati de identitate pentru noul intreg.
Este o topire strategica. Transdiciplinaritatea este deja aici. Insa ca proces
exceptional. Trebuie sa cream suportul necesar pentru ca ea sa devina un
sistem firesc de operare.
6. EFFICIENTA PRIN SINERGIE – este evident ca dupa facerea posibila a
operatiilor sistemelor hibride, tacestea vor fi mult mai eficiente decat orice
model traditional. Suprapunerea straturilor de cunoastere si de actiune duce la
o economie enorma de resurse.
7. ACTIUNE – intelegerea proceselor, a fenomenelor si patrunderea algoritmilor.
Cuvantul cheie este strategie. Sisteme de actiune. Arhitectura noua este una
a sistemelor de strategii. Fiecare domeniu are dreptul de a isi reclama rolul si
de a conlucra la construirea mediului viitorului. Echipele hibrid vor avea ca
tinta actiunea evolutiva.
8. NON-PERMANENTA – propunem in mod radical o noua filosofie de
concepere a mediului. Senzatia constructiei pentru eternitate ii da arhitectului
o stare de inflatie care aduce cu mitul lui Pigmalyon, in locul unei
responsabilizari prin prisma construirii mostenirii viitoarelor generatii. De
aceea ne propunem sa invatam sa cream efemer. Lipsa permanentei va cere
inglobarea sfarsitului in procesul creator. Vom accepta impermanenta.
Ciclurile. Nemurirea este o dorinta egocentrica. Este imatura. Evolutia vine in
urma schimbarii. A contine sia crea potentialitate pentru transformare este
tinta noastra. Vom invata din toate experientele interventiilor de urgenta si
vom crea un model de gandire referitor la rolul nostru care sa vindece
cautarea de solutii in arhitectura cu semnatura si altfel de pozitii
dezechilibrate.
9. HOLISM – laboratoarele hibrid vor genera limbaje holiste. Vor cauta expresii
necodate de supraspecializare. Exista un miez ireductibil aferent fiecarui
doemniu siacela este universal.hibridizarile vor forta topirea si revelarea
universalului. Rolul lor nu este acela de a crea o complexitate permanent in
crestere care poate provoca anestezie, ci de a gasi instrumente, legaturi care
nu sunt autoconsumatoare.
10. INDISCIPLINA – nu trebuie sa ne oprim niciodata intr-o formula. Vom
incuraja permanent initiativele inovative, non-standard. In prezent,
transdisciplinaritatea este o indisciplina, iar noi vrenm sa devina disciplina.
Insa chiar termenul de disciplina trebuie sa devina un termen mai relaxat.
Trebuie sa isi accepte permeabilitatea si stagiile viitoare, sa ii permita
indisciplinei sa ii ceara sfarsitul si sa ii provoace ciclurile.
Pavilionul Romaniei, Tokio 2011
Descrierea pavilionului
Ideea noastra nu are nevoie de o reprezentare fizica. Laboratoarele hibrid sunt o
filosofie noua privind sistemele de lucru, vectorii de lucru si o absenta a identitatii
profesiei ca segregare si ca stare narcisista.
De aceea pavilionul nostru nu se va folosi de suport fizic, mai mult decat un cod
tiparit. Vom folosi un cod bidimensional de tip QR (raspuns rapid) pentru a accesa
o adresa virtuala care va derula decalogul scris. Realitatea augmentata este un
fenomen care sustine cel mai bine nevoia noastra de diseminare.
Vom pune la dispozitie numai 700 de carti postale pe care vor contine codul tiparit
In acest mod vom lega modul traditional de comunicare: posta si modul virtual :
codurile bidimensionale QR care conduc catre realitate augmentata.
Cartea noastra postala va calatori si astfel, va transmite decalogul folosind atat
metode fizice, cat si virtuale, apeland la o suprapunere de straturi de semnificatii.
Astfel, vom sustine absenta nevoii dea folosi reprezentari fizice ale decalogului si
vom invita la reflexie asupra unei lumi care nu este inca aici. Arhitectura noastra
este un laborator al intalnirii mai degraba decat un pavilion al reprezentarii fizice.
CAPABILA DE RASPUNS
1. FLEXIBILITATEA – vazuta ca stare de disopnibilitate, deschidere pentru
situatii non-standard, in-extremis pentru catastrofe, sau pentru diversitate
cotidiana. O maniera de a astepta vectori, de constiinta superioara capabila
de a primi informatii noi; de atentie si receptivitate. De a imbratisa schimbul,
miscarea potentiala si evolutia virtuala. ‚Formula noua’ trebuie sa isi asume
indeterminarea.
2. CURAJUL – maniera optimista de a accepta provocarea, de a lua decizii;
forta neretinuta de raspunde la stimuli; pofta de joaca. Este o generozitate
generatoare. E nevoie de curaj pentru a accepta hibridizarea.
3. REZONANTA – atunci cand stimulii apar, intram oe frecventa, acceptam
ritmul. Ne sincronizam prin aproprierea regulilor propuse. Este un proces de
simbioza. Este abilitatea de abandon de sine fara a pierde trezirea.Entitaile
hibride se nasc numai in urma rezonantei.
4. ANTICIPAREA – intelegerea, imaginarea viitorului. Propunerea strategiilor.
Estimarea pasilor viitori. Scenarii deschise.
5. HIBRIDIZAREA – schimb, transfuzie; o stare de suprapunere dinamica a
sistemelor de gandire, a disciplinelor, a informatiilor. Coloana vertebrala a
‚noului laborator’. Fiecare vector corespunator diferitelor scari, limbaje,
domenii isi gaseste locul sacrificand bucati de identitate pentru noul intreg.
Este o topire strategica. Transdiciplinaritatea este deja aici. Insa ca proces
exceptional. Trebuie sa cream suportul necesar pentru ca ea sa devina un
sistem firesc de operare.
6. EFFICIENTA PRIN SINERGIE – este evident ca dupa facerea posibila a
operatiilor sistemelor hibride, tacestea vor fi mult mai eficiente decat orice
model traditional. Suprapunerea straturilor de cunoastere si de actiune duce la
o economie enorma de resurse.
7. ACTIUNE – intelegerea proceselor, a fenomenelor si patrunderea algoritmilor.
Cuvantul cheie este strategie. Sisteme de actiune. Arhitectura noua este una
a sistemelor de strategii. Fiecare domeniu are dreptul de a isi reclama rolul si
de a conlucra la construirea mediului viitorului. Echipele hibrid vor avea ca
tinta actiunea evolutiva.
8. NON-PERMANENTA – propunem in mod radical o noua filosofie de
concepere a mediului. Senzatia constructiei pentru eternitate ii da arhitectului
o stare de inflatie care aduce cu mitul lui Pigmalyon, in locul unei
responsabilizari prin prisma construirii mostenirii viitoarelor generatii. De
aceea ne propunem sa invatam sa cream efemer. Lipsa permanentei va cere
inglobarea sfarsitului in procesul creator. Vom accepta impermanenta.
Ciclurile. Nemurirea este o dorinta egocentrica. Este imatura. Evolutia vine in
urma schimbarii. A contine sia crea potentialitate pentru transformare este
tinta noastra. Vom invata din toate experientele interventiilor de urgenta si
vom crea un model de gandire referitor la rolul nostru care sa vindece
cautarea de solutii in arhitectura cu semnatura si altfel de pozitii
dezechilibrate.
9. HOLISM – laboratoarele hibrid vor genera limbaje holiste. Vor cauta expresii
necodate de supraspecializare. Exista un miez ireductibil aferent fiecarui
doemniu siacela este universal.hibridizarile vor forta topirea si revelarea
universalului. Rolul lor nu este acela de a crea o complexitate permanent in
crestere care poate provoca anestezie, ci de a gasi instrumente, legaturi care
nu sunt autoconsumatoare.
10. INDISCIPLINA – nu trebuie sa ne oprim niciodata intr-o formula. Vom
incuraja permanent initiativele inovative, non-standard. In prezent,
transdisciplinaritatea este o indisciplina, iar noi vrenm sa devina disciplina.
Insa chiar termenul de disciplina trebuie sa devina un termen mai relaxat.
Trebuie sa isi accepte permeabilitatea si stagiile viitoare, sa ii permita
indisciplinei sa ii ceara sfarsitul si sa ii provoace ciclurile.
Pavilionul Romaniei, Tokio 2011
Descrierea pavilionului
Ideea noastra nu are nevoie de o reprezentare fizica. Laboratoarele hibrid sunt o
filosofie noua privind sistemele de lucru, vectorii de lucru si o absenta a identitatii
profesiei ca segregare si ca stare narcisista.
De aceea pavilionul nostru nu se va folosi de suport fizic, mai mult decat un cod
tiparit. Vom folosi un cod bidimensional de tip QR (raspuns rapid) pentru a accesa
o adresa virtuala care va derula decalogul scris. Realitatea augmentata este un
fenomen care sustine cel mai bine nevoia noastra de diseminare.
Vom pune la dispozitie numai 700 de carti postale pe care vor contine codul tiparit
In acest mod vom lega modul traditional de comunicare: posta si modul virtual :
codurile bidimensionale QR care conduc catre realitate augmentata.
Cartea noastra postala va calatori si astfel, va transmite decalogul folosind atat
metode fizice, cat si virtuale, apeland la o suprapunere de straturi de semnificatii.
Astfel, vom sustine absenta nevoii dea folosi reprezentari fizice ale decalogului si
vom invita la reflexie asupra unei lumi care nu este inca aici. Arhitectura noastra
este un laborator al intalnirii mai degraba decat un pavilion al reprezentarii fizice.
